Datele Eurostat pentru 2025 arată că România are cea mai scurtă viață profesională din UE, cu o medie de 32,7 ani pe piața muncii. Diferența față de Olanda, care înregistrează 44 de ani de activitate, este de 11,3 ani.
În clasament se mai află Italia cu 33 de ani și Bulgaria cu 34,6 ani, în timp ce Suedia, Danemarca, Germania și Finlanda depășesc pragul de 40 de ani de activitate profesională. În timp ce în Europa s-a asistat la o creștere constantă a duratei vieții active în ultimii ani, România arată o scădere: în 2000 durata era aproximativ 36 de ani.
Declinul este mai accentuat la femei, fapt ce poate agrava decalajele pe piața muncii, reduce contribuțiile la pensii și poate afecta creșterea economică pe termen lung. La nivel local, Giurgiu poate simți efectele acestei tendințe printr-o forță de muncă mai puțin disponibilă pe termen lung, ceea ce impactă investițiile, atractivitatea pentru afaceri și capacitatea administrației de a furniza servicii publice.
Experții locali vorbesc despre necesitatea unor politici coerente: recalificare, stimulente pentru menținerea în muncă a persoanelor în prag de pensionare, programe de reintegrare pe piața muncii pentru tineri și formare profesională, toate apreciate în contextul unei economii moderne. Este vital ca autoritățile locale, inclusiv la Giurgiu, să promoveze parteneriate între industrie, învățământ și administrație pentru a reduce decalajele de competențe și a susține productivitatea.
În concluzie, raportul Eurostat subliniază o provocare majoră pentru România: necesitatea unor politici publice orientate spre creșterea ocupării, adaptarea forței de muncă și creșterea productivității, aspecte ce pot ghida deciziile locale pentru o regiune în schimbare.
